joi, 14 decembrie 2017

Pentru initierea actiunilor in instanta-RECALCULARE

PROCEDURA INITIERE PROCES RECALCULARE

Termenele in instanta sunt exclusiv calendaristice, nu lucratoare.
Dupa depunerea contestatiilor termenul de raspuns este de 45 zile,
·         daca raspunsul Comisiei de contestatii este trimis inainte de expirarea celor 45 zile, atunci se poate formula actiune in instanta in 30 zile de la data postei primirii raspunsului.
·         daca comisia nu raspunde in termenul de 45 zile, atunci dupa implinirea acestui termen se poate formula oricand actiune in instanta, max. 3 ani termen de prescriptie de la comunicarea deciziei de pensie.
    Actiunea in instanta se promoveaza exclusiv prin SCMD Bucuresti si pentru acest demers juridic sunt necesare urmatoarele DOCUMENTE:
1.      plata cotizatiei SCMD la zi(se elibereaza adeverinta de catre presedintele filialei);
2.      dovada platiii-300 lei onorariu pentru instanta, toate caile procesuale fond si recurs. taxa se plateste in contul SCMD sau la sediu cu mentiunea obligatorie - "taxa proces recalculare 223"
3.      4 ex. copii xerox,  certificate de membrul de sindicat, "Conform cu originalul"+ semnatura- pix albastru, de pe urmatoarele documente(pe fiecare fila)
a.      decizia de recalculare L/223 + anexe si plicul de primire fata/verso, cu data de primire lizibila; 
b.      decizia de pensie primita anterior + anexe; 
c.       contestatie cu dovada trimiterii- confirmarea de primire; 
d.      raspuns contestatie (daca exista)+plic fata/verso cu data de primire lizibila;
4.      talon pensie recen(1-2 luni)t;
5.      carte de identitate;
6.      2 imputerniciri reprezentare in instanta,model aflat la sediul filialei - completat olograf de fiecare contestator-pix albastru: 1 pentru fond si 1 pentru recurs.

Aceste documente se introduc in plic si se expediaza de catre petent, cu confirmare de primire  la:
S.C.M.D. Departament Juridic

Bucuresti, str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Oficiul Postal nr. 26

miercuri, 29 noiembrie 2017

1 decembrie 2017

1 decembrie 2017
Piata Independentei
Ora 9.50 – Intalnirea oficialitatilor civile si militare. Participa de asemenea reprezentanti ai clerului, ai serviciilor publice deconcentrate, ai partidelor politice, ai agentilor economici, ai mass-mediei, cetateni.
Ora 10.00 – 10.10 – Ceremonialul militar si religios: Semnalul Trompetului, Marsul de intampinare, Prezentarea onorului, salutul Drapelului de Lupta si trecerea in revista a garzii de onoare, Intonarea Imnului National al Romaniei. Serviciul religios, oficiat de soborul de preoti.
Ora 10.10 – 10.15 – Rostirea alocutiunii referitoare la sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei: Prefectul Judetului Braila
Ora 10.15 – 10.20 – Deplasarea oficialitatilor si a celorlalti participanti, pe trotuarul caii Calarasilor, in dreptul intrarii ”A” din Palatul Administrativ pentru primirea defilarii militare.
Realizarea dispozitivului de defilare.
Ora 10.20 – 10.35 – Defilarea blocului de parada. Defilarea Muzicii Militare.
Ora 10.35 – 10.45 – Depuneri buchete de flori cu insemnele nationale la monumentul eroinei Ecaterina Teodoroiu. Primaria Municipiului Braila. Consiliul Judetean Braila. Institutia Prefectului – Judetul Braila. Garnizoana Braila (I.J.J.,I.P.J.,I.S.U.,D.J.I.,O.J.T.S.,S.P.F.)
Ora 10.45 – Spectacol dedicat Zilei Nationale a Romaniei
Ora 11.00 – Inchiderea ceremonialului oficial.
Participa:
-              Muzica Militara a Garnizoanei Braila, solist Laurentiu MOCANESCU – dirijor plt. Adj. Pr. Romica Nitu
-              Elena SIMA
-              Ansamblul ”Bastina” Straseni, Republica Moldova
-              Maria CIOCAN
-              Marta OPREA
-              Ansamblul ”Plaiurile Samburesti” Olt
-              Ansamblul ”Mugurelul” Sighetu Marmatiei
-              Ansamblul ”Plaiurile Dornei” Vatra Dornei, Suceava
-              Ansamblul ”Margineanca” Dorohoi, Botosani
-              Ansamblul ”Ilioara” Oradea
-              Ansamblul ”Obarsii Negrestene” Vaslui
-              Grupul  “ Art canto Morena”-Moreni – Dambovita
                                               Ioana CIOFU
                                               Alexandra CONSTANTINESCU
                                               Antonia PICAN
                                               Cosmina PUPEZESCU
                                               Vanesa RONCEA
-              Ansamblul ”Museteanca” Insuratei

•             Deschidere Targ de Iarna si standuri culinare
•             Moment Fasole cu carnati

Ora 15.00 – Parada Portului popular
Intalnirea formatiilor are loc in dreptul sensului giratoriu situat la intersectia strazii Milcov cu Calea Calarasilor. Parada se desfasoara pe traseul : Calea Calarasilor – Bariera Calarasilor – Calea Calarasilor – Palatul Administrativ
Participa:
-              Ansamblul ”Bastina” Straseni, Republica Moldova
-              Ansamblul ”Plaiurile Samburesti” Olt
-              Ansamblul ”Mugurelul” Sighetu Marmatiei
-              Ansamblul ”Plaiurile Dornei” vatra Dornei, Suceava
-              Ansamblul ”Margineanca” Dorohoi, Botosani
-              Ansamblul ”Ilioara” Oradea
-              Ansamblul ”Obarsii Negrestene” Vaslui
-              Grupul  “ Art canto Morena”-Moreni-Dambovita
                                               Ioana CIOFU
                                               Alexandra CONSTANTINESCU
                                               Antonia PICAN
                                               Cosmina PUPEZESCU
                                               Vanesa RONCEA
-              Ansamblul ”Museteanca” orasul Insuratei
-              Ansamblul ”Ca pe Bala” comuna Tufesti
-              Grupul Vocal ”Flori de Camp” comuna Jirlau
-              Grupul Vocal ”Nectar” comuna Viziru
-              Ansamblul Parohiei ”Doicesti” si Ansamblul Parohiei ”Radu Voda” Baraganu
Piata Independentei
Ora 16.30 – Spectacol de muzica populara sustinut in fata Palatului Administrativ
-              Ansamblul ”Bastina” Straseni, Republica Moldova
-              Ansamblul ”Plaiurile Samburesti” Olt
-              Ansamblul ”Mugurelul” Sighetu Marmatiei
-              Ansamblul ”Plaiurile Dornei” vatra Dornei, Suceava
-              Ansamblul ”Margineanca” Dorohoi, Botosani
-              Ansamblul ”Ilioara” Oradea
-              Ansamblul ”Obarsii Negrestene” Vaslui
-              Grupul  “ Art canto Morena”-Moreni-Dambovita
                                               Ioana CIOFU
                                               Alexandra CONSTANTINESCU
                                               Antonia PICAN
                                               Cosmina PUPEZESCU
                                               Vanesa RONCEA

-              Ansamblul ”Museteanca” Insuratei

marți, 3 octombrie 2017

R.285 Art.(U.M.01267) - INTALNIRE DUPA ANI

Pe data de 10 NOIEMBRIE 2017 ora 14.00
SE VA DESFASURA ÎNTÂLNIREA
CADRELOR MILITARE CARE AU ACTIVAT ÎN R.285 ART.(U.M.01267)
ORGANIZATORI:
1.      Col.(r) Viorel LAZAR                     -tel. 0751091823;
2.      Col. (r) Dorin JALBA                      -tel. 0749279355;
3.      Plt.adj.sef.(r) George DATCU        -tel. 0722653576;
·        Intalnirea se va desfasura la restaurantul CORSO PARADIS,(Bariera Calarasilor) incepand cu ora 14.00;
·        Cei care doresc sa participe sunt rugati sa confirme prin achitarea sumei de 75 lei, pana pe data de 01 noiembrie 2017 ora 10.00
la una dintre persoanele de contact, aflate de marti pana vineri

la Cercul Militar BRAILA intre orele 09-12.00 .
Grupul de organizare

Arma GENIU - INTALNIRE DUPA ANI

Pe data de 25 octombrie 2017
dupa festivitatile de Ziua Armatei
SE VA DESFASURA ÎNTÂLNIREA DE SOCIALIZARE A
CADRELOR MILITARE  DIN ARMA GENIU SI A PERSONALULUI CARE AU ACTIVAT IN STRUCTURI DE GENIU
Sunt invitati sa participe si rezervisti din alte arme
ORGANIZATOR: Filiala BRAILA a ANCMRR Arma GENIU
·        Intalnirea se va desfasura in zona CARREFOUR;
·        Cei care doresc sa participe sunt rugati sa confirme prin achitarea sumei de 35 lei, la sediul de la Cercul Militar BRAILA
in zilele de 10 si 17 octombrie 2017 intre orele 10.00-12.00.
Contact: Col.(r) Nicolae SIMION   -tel.  0740013375


Grupul de organizare

BG.25 ART.(U.M.01481) - INTALNIRE DUPA ANI

Pe data de 25 OCTOMBRIE 2017 ora 14.00
SE VA DESFASURA ÎNTÂLNIREA
PERSONALULUI CARE AU ACTIVAT ÎN Bg.25 ART.(U.M.01481)
ORGANIZATORI:
1.     Col.(r) Dobrica BUTUC                -tel. 0744999389;
2.     Col.(r) Victor ALEXANDRU        -tel. 0722461149;
3.     Col.(r) Ghirea ECOBICI                -tel. 0749263303;
4.     Col(r) Valerica GHILINTA           -tel.0723202941;
5.     Lt.col.(r) Constantin GIURGEA   -tel. 0724254566;
6.     Mr.(r) Florentin ISPAS                  -tel. 0749279344;
7.     Mr.(r) Ionel CHIPCIU                    -tel. 00744377987.
·        Intalnirea se va desfasura la restaurantul CORSO  PARADIS,(Bariera Calarasilor) incepand cu ora 14.00;
·        Cei care doresc sa participe sunt rugati  sa confirme prin achitarea sumei de 65 lei, pana pe data de 20 octombrie 2017 ora 10.00 
la una dintre persoanele de contact, aflate de marti pana vineri

la Cercul Militar BRAILA intre orele 09-12.00 .
Grupul de organizare

miercuri, 9 august 2017

Cerere actualizare pensie recalculata conform L.223/2015

CATRE
CASA DE PENSII SECTORIALA A
 MINISTERULUI APARARII NATIONALE


DOMNULE DIRECTOR,

Subsemnatul, Col(r) ………………, domiciliat în localitatea ………, str. ……………. nr. ……., Bl. …….., Sc. , Ap. …., judetul ……… , posesor al actului de identitate seria ……. nr. ……., eliberat de catre SPCLEP Braila la data de ………, CNP ……….., cu dosar pensie nr. ……….., formulez prezenta

CERERE

de actualizare a cuantumului pensiei, recalculat in baza art. 109 din Legea 223/2015 prin  decizia de recalculare a pensiei nr. …….. din ……., eliberata de catre Casa de pensii sectorială a Ministerului Apararii Nationale.

          Art. II, alin. (3), lit. b) din Legea nr. 152 din 27 iunie 2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicata in Monitorul Oficial nr. 487 din 27 iunie 2017, prevede ca:

“3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie ale următoarelor categorii de personal:  

          b) cadrele militare în activitate, precum şi soldaţii şi gradaţii voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;”

          Conform legislatiei in vigoare, data intrarii in vigoare a Legii 152 este 30.06.2017, la trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

          Art. 60, alin (1), lit. a) din Legea 223/2015 privind pensile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca:

“(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;”

Art. 1 din anexa 2 la ORDINUL nr. M.25 din 15 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 23 martie 2016  prevede ca:

“ART.1 Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.”

          In baza acestor dispozitii legale, Casa de pensii sectoriala era obligata ca, din oficiu, sa efectueze actualizarea cuantumului pensiei si sa puna in plata drepturile cuvenite incepand cu 30.06. 2017.

          Intrucat Casa de pensii sectoriala nu a procedat la efectuarea actualizarii cuantumului pensiei nici in luna iulie si nici in luna august, solicit in mod imperativ aplicarea imediata a art. 60, alin (1) din Legea 223/2015 si acordarea drepturilor cuvenite incepand cu luna septembrie, cu respectarea stricta a dispozitiilor art 60, alin. (3) din aceeasi lege.

          In situatia in care Casa de pensii sectoriala nu va da curs cererii mele, imi rezerv dreptul de a ma adresa instantelor de judecata.

 

                                                                                  Col (r),
.....08.2017

                                                                                              

joi, 3 august 2017

Cum îşi distruge un stat propria armată sau blestemul militarilor români

Cum îşi distruge un stat propria armată sau blestemul militarilor români
Motto ”Dacă Patria mă va trimite sub pământ şi acolo mă voi duce pentru ea” / Gen. Nicolae Dăscălescu
Vajnicii militari români, indiferent dacă au făcut parte din armata regală, armata populară sau din armata de profesionişti, au fost condamnaţi, umiliţi şi batjocoriţi în funcţie de interesele unei clase politice mereu indiferentă la problemele  lor.
Acţiunile iresponsabile ale clasei politice au reprezentat “blestemul militarilor români”. Acesta este un adevăr de necontestat!
Batjocorirea jurământului militar sau cum îsi distruge un stat propria armată
1. Armata regală
În perioada interbelică conform articolului 88 al Constituţiei din 1923 Regele era capul armatei. Toţi militarii  jurau credinţă Regelui  şi “supunere legilor şi îndatoririlor militare, în toate ocaziunile în timp de pace, ca şi în războiu.
La declararea mobilizării din anul 1940, România avea  sub arme : 15.383 ofiţeri activi şi 16.611 de rezervă, 26.153 subofiţeri activişi 7.601 de rezervă, 1.195. 366 de soldaţi şi gradaţi.
Toţi aceşti militari erau pregăţiţi să respecte prevederile jurământului militar, chiar dacă pentru apărarea intereselor României ar fi fost nevoiţi să îşi sacrifice şi viaţa.
De remarcat ar fi şi faptul că în  Codul de Justiţie militară erau prevăzute sancţiuni deosebit de aspre împotriva celor care nu îşi îndeplineau îndatoririle militare în timp de război (vezi Carte IV – Crime, delicate şi pedepsele lor).
După trei ani, zece luni şi douăzeci de zile de război,  Armata Regală a Românie, care a pierdut un număr de 794.562 de militari (92.620 morţi, 333.966 răniţi 367.966 dispăruţi), se va confrunta cu o situaţie inedităOcupantul sovietic, cu sprijinul cozilor de topor locale, va trece la aplicarea directivei lui Stalin: „Acolo unde calcă Armata Roşie se impune şi sistemul social comunist”.
Unul din obstacolele majore în realizarea obiectivelor social-politice dorite de sovietici era reprezentat  de Armata Regală, al cărui corp de comandă, format din generali şi ofiţeri cu o pregătire profesională impecabilă şi cu cariere militare impresionante, era devotat  Regelui Mihai, căruia  militarii  îi juraseră  credinţă.
Elita Armatei Române Regale, formată la 25 octombrie 1944, conform statisticilor oficiale  din 19.642  generali şi ofiţeri, va fi distrusă treptat printr-o multitudine de procedee.
Iniţial a fost adoptată o legislaţie care a permis arestarea celor “vinovaţi de crime de război sau împotriva umanităţii, precum şi de  dezastrul ţării şi al armatei”. Ulterior, această legislaţie a fost completată cu reglementări care permiteau “arestarea celor care se opuneau clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare, celor care primejduiau sau îngreunau construirea socialismului, ori defăimau puterea de stat sau organele sale sau celor care puteau deveni eventuali duşmani ai noii orânduiri”.
În baza acestei legislaţii, 161 de generali şi mii de ofiţeri vor fi condamnaţi. În închisorile comuniste sau în lagărele de muncă de la Canal aceştia au fost supuşi unui regim de exterminare şi unor umilinţe greu de închipuit. Generalul Nicolae Dăscălescu a povestit unor membri ai familiei, la eliberarea  din închisoare,  despre directorul  închisorii Jilava, un anume Maromet, semianalfabet, fost paznic într-o grădină publică, numit de noile autorităţi director al penitenciarului  Jilava,  care avea o adevărată ”slăbiciune” pentru generalii şi foştii ofiţeri decoraţi cu Ordinul “Mihai Viteazul”,  punându-i  adeseori  pe aceştia “să care hârdaiele-closet pe care trebuiau  să le verse în gropile de deasupra fortului”.
În anul  1952, tot la penitenciarul  Jilava, pe timpul vizitei ministrului Justiţiei, deţinuţii, în mare majoritate foşti  generali, sunt puşi să defileze  prin faţa acestuia  în pielea goală.
Sub pretextul trecerii armatei la regimul de pace prin repetate deblocări, licenţieri şi reduceri de personal, vor fi îndepărtaţi abuziv  din armată marea majoritate a generalilor şi ofiţerilor care participaseră la cel de-al doilea război mondial. Astfel, până în 1955, din cei 19.642  de ofiţeri mai rămâseseră în activitate aproximativ 700.
Ei au fost înlocuiţi cu  aproximativ 35.000 de ofiţeri cu origine socială sănătoasă, devotaţi partidului, formaţi  în cele 26 de şcoli de ofiţeri, unde au urmat cursuri cu o durată cuprinsă între câteva luni şi un an. 60% dintre aceştia erau absolvenţi a doar 4 clase.
Motivele îndepărtării din armată au fost  următoarele: convingerile moral-politice şi religioase ale cadrului militar ori apartenenţa politică a soţiei sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv;  statutul social rezultat din ocupaţia soţiei cadrului militar sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv;  starea materială a cadrului militar, a soţiei sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv;  existenţa în străinătate a unor rude ale cadrului militar sau ale soţiei acestuia, până la gradul al IV-lea inclusiv; deţinerea de către rudele cadrului militar sau ale soţiei acestuia, până la gradul al IV-lea inclusiv, a unor funcţii importante la nivel de demnitar, înainte de instaurarea regimului comunist;  existenţa unor rude ale cadrului militar sau ale soţiei acestuia, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost condamnate sau arestate; efectuarea de studii sau specializări, de către cadrul militar, în alte ţări decât Uniunea Sovietică;  refuzul de a se înscrie în Partidul Comunist Român;  atitudini sau manifestări considerate ostile regimului comunist;  considerente etnice.
Celor arestaţi le era confiscată averea, iar pensionarilor militari şi celor deblocaţi le-au fost tăiate abuziv pensiile militare, astfel că foştii generali şi ofiţeri ajunseseră muritori de foame, unii dintre ei fiind siliţi, pentru a supravieţui, să lucreze ca văcsuitori de pantofi, vânzători ambulanți de ziare, salahori, zidari, spoitori, portari, şoferi, etc.
După 1965 o parte din generalii şi ofiţerii condamnaţi au fost reabilitaţi, anii de umilinţe, suferinţe şi numeroasele boli cu care aceştia se aleseseră în închisorile comuniste, reprezentând pentru autorităţi regretabile erori.
Pentru ceilalţi militari care au fost îndepărtaţi abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961 s-a adoptat, mult prea târziu,  Legea 226/2011 prin care supravieţuitorilor  abuzurilor   regimului comunist le sunt acordate reparaţii morale şi materiale.
Niciunul din cei vinovaţi de suferinţele miilor de generali şi ofiţeri, vinovaţi doar pentru că  şi-au respectat  jurământul faţă de Rege şi Ţară,  nu a  fost tras la răspundere pentru abuzurile comise în această perioadă.
1. Armata populară
Conform prevederilor Constituţiei  din anul 1952, “Republica Populară Română este un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate (art. 1)”. Misiunea  forţelor armate ale Republicii Populare Române  “era de a sta de strajă hotarelor ţării, suveranităţii şi independenţei poporului român, securităţii sale şi păcii”.
Începând cu 1949, conţinutul jurământului militar era următorul:
Eu, … cetăţean al Republicii Populare Române, intrând în rândurile Armatei, jur să fiu devotat poporului muncitor, Patriei mele şi Guvernului Republicii Populare Române. Jur să fiu gata oricând, la ordinul Guvernului, să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Populară Română, să lupt cu toată dârzenia şi priceperea, neprecupeţind sângele şi viaţa mea, pentru dobândirea victoriei depline asupra duşmanilor. Dacă voi călca jurământul meu, să mă lovească pedeapsa aspră a legii Republicii Populare Române şi să-mi atrag ura şi dispreţul oamenilor muncii”.
Potrivit prevederilor art. 1 al  Constituţiei din anul 1965” România este republică socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar”. Forţele armate ale R.S.R. au misiunea “să apere independeţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a patriei, precum şi cuceririle revoluţionare ale întregului popor”.
Conţinutul noului jurământ militar este următorul: „Pentru îndeplinirea datoriei sacre, de apărare a patriei, înscrisă în Constituţie, eu…. Cetăţean al Republicii Socialiste România, intrând în rândul forţelor armate, jur credinţă nestrămutată poporului român şi patriei mele socialiste. Jur să respect legile ţării, să execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerinţele regulamentelor militare şi ordinele comandanţilor şi şefilor mei, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Jur să nu-mi precupeţesc sângele şi viaţa pentru a apăra pământul strămoşesc, independenţa şi suveranitatea patriei, cauza socialismului. Dacă voi călca juramântul meu, să suport pedeapsa aspră a legilor Republicii Socialiste România”.
Deosebit de interesant este faptul că ambele Constituţii, cea din anul 1952 (art. 92)  şi  cea din 1965 (art. 41) aveau o prevedere comună: “călcarea jurământului militar constituie una din cele mai grave crime faţă de popor şi este pedepsită cu toată asprimea.
Odată cu “democratizarea armatei”, prin introducerea aparatului politic, armata devine un instrument docil, supus conducerii politice.
În perioada în care trupele sovietice erau prezente în România, militarii români erau pregătiţi în special pentru îndeplinirea misiunilor ce le reveneau în cadrul  Tratatului  de la Varşovia, sub comandă sovietică.
 În perioada imediat următoare, influenţa sovietică în armată va fi  diminuată. După 1968  s-a elaborate o legislaţie şi s-a creat un sistem naţional de apărare, care avea ca principal scop apărarea României împotriva oricărui agresor extern. Sistemul naţional de apărare era susţinut de o industrie de apărarea capabilă să producă majoritatea categoriilor de armament şi tehnică de luptă. România  participă la Tratatul de la Varşovia, trupele române  în caz de război urmând a acţiona  numai sub comandament naţional.
Militarii armatei populare, dat fiind faptul că România nu a fost implicată în conflicte militare, au avut şansa de a nu lupta în niciun război. În august 1968 militarii români, în urma măsurilor de ridicare a capacităţii de luptă a armatei,  s-au aflat concentraţi  în raioane de luptă, fiind în măsură, culmea,  să îşi sacrifice viaţa pentru apărarea ţării, împotriva aliaţilor din Tratatul de la Varşovia.
În decembrie 1989 militarii  români au fost puşi într-o situaţie ingrată. Juraseră  să execute întocmai ordinele comandantului suprem, care depăşit de evenimente, ordonase  înăbuşirea manifestaţiilor  prin forţă. În acelaşi timp juraseră credinţă  nestrămutată poporului român,  care se revoltase împotriva comandantului suprem.
Generalii români, în frunte cu  Vasile Milea, au transformat , din păcate , armata română în principala forţă de represiune. Militarii de la eşaloanele mici, cei care au fost trimişi să acţioneze în stradă împotriva manifestanţilor, vor înţelege că  altul este locul  şi rolul  lor şi vor fraterniza cu aceştia. După 22 decembrie 1989, fără aportul militarilor români, noile autorităţi nu s-ar fi putut instala.
1. Armata de profesioniști
Potrivit Constituţiei din 1991, revizuită în 2003,  România a devenit “stat de drept, democratic şi social”(art.1), iar  “Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a întegrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale”(art.118). După 1990 au fost adoptate trei variante de jurământ militar, conţinutul celui în vigoare astăzi fiind următorul:”Eu… jur credinţă patriei mele România. Jur să îmi apăr ţara chiar cu preţul vieţii. Jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să îmi ajute Dumnezeu!”.
În urma unui îndelungat proces de restructurare şi modernizare s-a urmărit construcţia  unei armate de mici dimensiuni, flexibilă, mobilă, formată exclusiv din militari profesionişti.Efectivele au fost reduse în 1995 de la 320.000 la 230.000, în 2005 – la 140.000 (112.000 militari şi 28.000 de civili),  astăzi armata română fiind  formată din 75.000 militari şi 15.000 civili. În acestă perioadă apare o nouă categorie de militari, disponibilizaţii, cei care în urmara restructurării sunt trecuţi în rezervă, la vârste cuprinse între 40 şi 55 de ani. Numai în cadrul Forţelor Terestre,  în anii 2004 şi 2005 , au fost disponibilizaţi 5.000 de ofiţeri pe an.
Concomitent cu luarea unor măsuri coercitive – nu s-a mai acceptat rămânerea ofiţerilor pe funcţii inferioare gradului, trecerea în poziţia  “la dispoziţie” a celor care doreau să rămână în armată, odată cu anularea sporurilor, ceea ce avea consecinţe financiare serioase la trecerea în rezervă – s-a elaborat şi adoptat în C.S.A.T.  o strategie pe termen mediu şi lung pentru rezolvarea acestei spinoase probleme.
S-au acordat, urmare a aprobării unor legi şi ordonanţe de guvern, pensii corespunzătoare vechimii şi funcţiilor îndeplinite, cumulul pensiei cu salariul era permis şi s-a promis un ambiţios plan de  reconversie profesională pentru militarii  disponibilizaţi.
În scurt timp toate s-au dovedit simple promisiuni. Începând cu anul 2009, sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu  şi a membrilor guvernului Boc, sa dezlănţuit campania împotriva  “ salariilor şi pensiilor nesimţite”.
Printr-o campanie mediatică abjectă, ale cărei idei directoare au fost: “militarii din perioada comunistă nu au fost militari, ci doar activişti comunişti”, “ militarii români nu s-au ocupat decât cu strânsul recoltelor”, “militarii sunt doar nişte puturoşi care stau cu mâna întinsă”, politicienii români au indus opiniei publice dispreţul faţă de militarii din perioada comunistă, care nu-şi justifică nicicum pensiile primite.
În contrast cu aceştia au fost prezentaţi militarii profeşionişti care îşi riscă viaţa în teatrele de operaţi din afara teritoriului naţional.
Ca urmare a acestei campanii  pensiile militare  de serviciu au fost desfiinţate, fiind înlocuite cu pensii recalculate în baza principiului contributivităţii,  iar celelalte oportunităţi aprobate în perioada anterioară au fost anulate.
Cei care au jurat să-şi apere ţara chiar cu preţul vieţii, cei care au crezut în onestitatea conducătorilor politici,  au fost din nou minţiţi, umiliţi şi batjocoriţi.Din nou militarii români au căzut pradă cinismului, duplicităţii şi incompetenţei clasei politice.
O  parte a  efectelor “experimentului Boc ” vor fi anulate începând cu luna octombrie  2013, sub impactul   protestelor vehemente şi  a zecilor de mii de procese declanşate de rezervişti militari.
Niciunul din cei care în această perioadă au comis ilegalităţi şi abuzuri grosolane nu va răspunde în faţa legii, justiţia subordonată politic având misiunea de a acoperi aceste acţiuni.
Astăzi,  militarii români profesionişti, aflaţi şi ei  sub puterea jurământului militar,   sunt consideraţi “ca cea mai bună generaţie de luptători” pe care a produs-o România…
 Garantează cineva că asupra lor nu se va abate mai devreme sau mai târziu “blestemul militarilor români”?
 col.(r) Remus Macovei

Titlul original: BLESTEMUL MILITARILOR ROMÂNI (fragment)